La acest moment, potrivit estimărilor Institutului Naţional de Statistică, există trei tendinţe în ceea ce priveşte previzionarea evoluţiei dinamicii economice pentru următoarele trei luni, predicţie furnizată din partea managerilor întreprinderilor:
Industria prelucrătoare
În cadrul anchetei de conjunctură din luna aprilie 2020, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, scădere accentuată a volumului producţiei (sold conjunctural -70%).
Dintre activitățile care vor înregistra cele mai însemnate scăderi menționăm fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (sold conjunctural -97%) și fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (sold conjunctural -91%).
Activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural -4%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere, soldul conjunctural fiind de -40% pe total industrie prelucrătoare.
Construcţii
Potrivit estimărilor din luna aprilie 2020, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere accentuată a volumului producţiei (sold conjunctural -57%). Managerii estimează scădere a numărului de salariaţi (sold conjunctural -40%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează scădere moderată a acestora (sold conjunctural -10%).
Comerţ cu amănuntul
În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de scădere accentuată a activităţii economice (sold conjunctural -58%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra scădere (sold conjunctural -35%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni scădere a numărului de salariaţi (sold conjunctural -25%).
Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +16%).
Servicii
Scădere pe toată linia.
Conform estimărilor din luna aprilie 2020, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte scădere accentuată în următoarele trei luni (sold conjunctural -62%).
Cele mai mari scăderi se vor înregistra în activitățile de creație și interpretare artistică (sold conjunctural –100%), urmate de activitățile hotelurilor și a altor facilități de cazare (sold conjunctural –99%), de activitățile agențiilor turistice și ale tur- operatorilor (sold conjunctural –97%) și de activitățile sportive, recreative și distractive (sold conjunctural –96%).
În sectorul de servicii se estimează scădere a numărului de salariaţi (sold conjunctural -37%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de scădere moderată (sold conjunctural -14%).
O statistică a INS ne relevă faptul că, în luna martie 2020 comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au scăzut cu 69,8%, iar înnoptările cu 68,2%.
Potrivit unei analize a Ziarului Financiar, această închidere a economiei din cauza epidemiei de coronavirus a însemnat până acum pierderi de 20 de miliarde de euro, 1 milion de oameni în şomaj tehnic, 254.000 de angajaţi care şi-au pierdut deja locul de muncă, 25.000 de companii s-au oprit sau şi-au restrâns activitatea, 260.000 de persoane fizice au cerut amânarea ratelor la bancă, la care se adaugă aproape 20.000 de companii.
Citeşte şi – https://www.lemonaid.ro/negocierea-contractelor-de-inchiriere-in-vremuri-de-covid-19/
Numărul de oameni aflaţi oficial în şomaj
La acest moment, estimările arată undeva la 1 milion de şomeri în România, statistică pe care nimeni nu ar fi previzionat-o cu doar câteva luni în urmă.
Situaţia lunară a angajărilor în sectorul privat – Revisal
În funcţie de acest indicator vom vedea care este oferta reală de joburi din economie şi cum merge cu adevărat businessul.
Ofertele de muncă de pe site-urile de recrutare (eJobs, Bestjobs, Olx, Hipo etc.)
Ne vor arăta pulsul pieţei, ce se caută şi de către cine. Până la venirea crizei, cererea de joburi era de trei ori mai mare decât oferta, dar numai în câteva sătpămâni toată această ofertă pur şi simplu a dispărut.
Execuţia şi încasările bugetare
Datele lunare vor arăta cât de prost sau cât de bine arată finanţele statului, din care se plătesc 1,2 milioane de salarii, 5 milioane de pensii, plus cheltuielile pentru servicii sau investiţii.
Producţia industrială, cel mai puternic indicator pentru economie
21,8 % este ponderea industriei în PIB – cea mai mare componentă. Acest sector va influenţa considerabila capacitatea economiei româneşti de a depăşi această criză.
Preţul petrolului
România este un exportator de petrol, prin Petrom, iar preţul ţiţeiului va deveni un indicator important de urmărit. La acest moment, evoluţia acest preţ a luat o turnură neaşteptată de foarte mulţi analişti financiari, ajungându-se chiar şi la cotaţii negative.
Evoluţia construcţiilor şi tranzacţii imobiliare, care are o pondere cumulată de 13,6% din PIB
Potrivit unei statistici a INS, în luna martie 2020, s-au eliberat 3224 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 4,0% faţă de luna februarie 2020 şi în scădere cu 15,0%, faţă de luna martie 2019.
În trimestrul I 2020, s-au eliberat 8645 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 0,3% faţă de trimestrul corespunzător al anului precedent.
Urmează să vedem în ce măsură lucrările de construcţii au fost afectate de restricţiile Covid-19, urmărind totodată şi mişcarea forţei de muncă generate de revenirea românilor din străinătate.
Preţurile de pe piaţa imobiliară
Un indicator care va arăta evoluţia cererii şi a ofertei de apartamente, cu toate implicaţiile ulterioare asupra sistemului bancar. O scădere dramatică a preţului apartamentelor ca acum 10 ani, cu 50-60%, va însemna şi scăderea averii fiecărei familii.
Evoluţia transporturilor, care aduce României exporturi de 7,8 miliarde euro pe an
Transporturile este printre cele mai afectate sectoare de această criză, iar închiderea graniţelor de către fiecare ţară europeană, a blocat totul. Prea puţină lume ştie că România a facturat în 2019 servicii de transport internaţional de 7,8 miliarde de euro, ceea ce a mai compensat din explozia importurilor. Când zecile de mii de tiruri nu vor mai sta prin parcări degeaba, ci vor circula pe şosele, economia va începe să-şi revină.
IT-ul şi a comunicaţii sunt o industrie cu exporturi de 5,3 miliarde de euro pe an
O industrie care are o pondere de 5,5% din PIB, şi unde se plătesc cele mai mari salarii. Datorită infrastructurii de internet, România poate atrage noi investiţii şi locuri de muncă în acest sector, iar o dublare a lui în următorii patru ani ar permite o recuperare pentru toată economia.
Nivelul dobânzilor la care se finanţează statul şi cererea de achiziţii de titluri de stat din partea băncilor şi a altor investitori
Guvernul are nevoie de peste 75 de miliarde de lei, adică peste 13 miliarde de euro pentru a acoperi diferenţa dintre căderea încasărilor bugetare şi creşterea cheltuielilor. Aceasta este varianta optimistă, pentru că în varianta cea mai pesimistă, cu o cădere economică de 9% în acest an, necesarul de finanţare al statului, aproape imposibil de susţinut, este de 32 de miliarde de euro.
Acum Ministerul Finanţelor se împrumută cu dobânzi între 3,5-4,3%, cu mult peste dobânzile la care se împrumută alte state, ceea ce arată slăbiciunea finanţelor publice din România.
Nivelul IRCC, dobânda de referinţă folosită acum în creditarea persoanelor fizice
Care exprimă tranzacţiile interbancare şi necesarul real de finanţare al băncilor, care este impactat de poziţia zilnică a fiecărei bănci, cât poate da credite şi cât poate să finanţeze statul. Până acum ne uitam la ROBOR, dar ROBOR-ul depinde de rata Lombard a BNR. Banca Naţională are acum o rată Lombard de 2,5%, cât este şi ROBOR-ul, adică băncile nu ar avea de ce să coteze dobânzi mai mari, având în vedere că pot lua finanţare de la BNR, cu o dobândă de 2,5% pe an.
Creditele acordate de bănci
Băncile din România au în acest moment capacitatea de a creşte creditarea, având în vedere că depozitele atrase sunt mai mari decât creditele acordate cu 30%. Creditarea persoanelor fizice, dar în special a companiilor, va arăta care este temperatura businessului şi cât de mult sunt băncile dispuse să-şi finanţeze clienţii în această perioadă de criză, când încasările companiilor se vor reduce dramatic.
Vânzările de maşini noi
Constituie un indicator extrem de important, urmărit de toţi analiştii, având în vedere ponderea pe care o are industria auto în fiecare economie (12% este în România) şi numărul mare de locuri de muncă pe care le creează direct şi indirect.
Numărul de vizitatori în malluri
Reprezintă un indicator care va arăta dorinţa românilor de a consuma, dincolo de produsele alimentare. Nicio economie nu poate rezista fără vânzări de haine, electrocasnice, încălţăminte etc. Bineînţeles că sunt vânzările online, dar în România mallurile reprezintă principala atracţie a consumatorilor.
Evoluţia salariului mediu
Înainte să înceapă această criză, salariul mediu net a ajuns la 3.500 de lei, cu 7.200 de lei în IT şi 1.300-1.400 de lei în HoReCa (în industria de hoteluri şi restaurante toţi cei care lucrează aici trăiesc din bacşiş şi nu din salariul minim pe economie). Evoluţia salariului mediu din toate sectoarele va arăta pulsul preţului pieţei muncii, care sunt sectoarele care rezistă şi cele care înregistrează tăieri semnificative.
Evoluţia agriculturii
Acest sector are o pondere de 4,1% din PIB dar angajează, cu acte şi fără acte, peste 500.000 de oameni. Agricultura poate compensa o parte din căderea economică şi poate reduce importurile agroalimentare, care au ajuns la 4 miliarde de euro pe an.
Desigur, cel mai important factor este încrederea noastră în economie şi în potenţialele oportunităţi pe care această criză de aduce cu sine. La fel cum criza din 2008 a adus un grad sporit de maturitate în piaţa imobiliară, la fel şi această criză va determina schimbări care vor aduce o serie de beneficii pieţei imobiliare.
Pe de altă parte, la nivelul sectorului turistic lucrurile vor fi mai complicate. Modul în care vom călători se va schimba semnificativ, preţurile vor creşte iar revenirea acestui sector va fi mult mai lentă decât a celorlalte.
Trăim vremuri interesante, unde singura constantă este schimbarea, după cum concluzionează şi filozoful Yuval Noah Harari. Cu toate acestea, adaptabilitatea este trăsătura omului care a generat toate progresele avute de-a lungul timpului, astfel că şi în aceste vremuri vom găsi resursele necesare pentru revenirea economiei şi dezvoltarea societăţii noastre.
MENIU
